Presedintii Statelor Unite

Poze si detalii despre toti presedintii Statelor Unite… in poze si text 🙂

….Apropos… nu te speria de textul asta… jos jos jos… dupa toata ‘gramada’ asta de text, este ‘poza’ cu toti presedintii !!!!!! Nu o rata !

Cine vrea sa se documenteze mai mult despre presedinti poate sa citeasca mai jos (multumita Wikipedia) 🙂

1. George Washington (N. 22 februarie 1732, Wakefield, Virginia – d. 14 decembrie 1799, Mount Vernon, Virginia) a fost general si om de stat american, militant pentru si factor activ în obtinerea independentei fata de Marea Britanie a coloniilor din America de Nord, primul presedinte al Statelor Unite ale Americii.
2. John Adams (n. 30 octombrie 1735 – d. 4 iulie 1826) a fost primul vicepresedinte (între 1789 – 1797) si al doilea presedinte al Statelor Unite ale Americii (între 1797 – 1801).
3. Thomas Jefferson (n. 13 aprilie 1743 – d. 4 iulie 1826) a fost al doilea vicepresedinte si al treilea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1801 – 1809), autor al Declaratiei de Independenta (1776), si unul dintre cei mai influenti dintre „parintii fondatori” ai Statelor Unite. Evenimentele majore din timpul presidentiei sale includ Louisiana Purchase (1803), Actul Embargoului din 1807 si expeditia Lewis si Clark (1804 – 1806).
4. James Madison (n. 16 martie 1751 – d. 28 iunie 1836) a fost ce de-al patrulea (1809 – 1817) presedinte al Statelor Unite ale Americii. A fost co-autor, împreuna cu John Jay si Alexander Hamilton a documentului cunoscut sub numele de Federalist Papers, fiind de asemenea considerat „tata al Constitutiei” Statelor Unite ale Americii si unul din importantii fondatorii ai tarii.
5. James Monroe (n. 28 aprilie 1758 – d. 4 iulie 1831) a fost cel de-al cincilea (1817 – 1825) presedinte al Statelor Unite ale Americii si autor al doctrinei Monroe. Perioada presidentiei lui Monroe a fost marcata de o disparitie a partizanatului politic datorata razboiului americano-britanic din 1812, fiind ulterior cunoscuta ca Perioada bunelor sentimente (în engleza, Era of Good Feelings). Monroe a fost un politician major al acelei perioade, desi partidul unit al democratilor si republicanilor, Partidul democrat-republican (în engleza Democratic-Republican Party aproape ca a disparut de pe scena politica, în aceeasi perioada de timp, 1817 – 1825.
6. John Quincy Adams (n. 11 iulie 1767 – d. 23 februarie 1848 ) a fost un avocat, diplomat, politician si cel de-al saselea presedinte al Statelor Unite ale Americii (intre 4 martie 1825 si 3 martie 1829). A fost din punct de vedere politic, în ordine cronologica, un federalist, democrat-republican, national republican si, mai târziu, un Whig. J. Q. Adams a fost fiul celui de-al doilea presedinte american John Adams si a lui Abigail Adams.
7. Andrew Jackson (n. 15 martie 1767 – d. 8 iunie 1845), a fost ce de-al saptelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1829 – 1837), erou al bataliei de la New Orleans (1815), unul din fondatorii en Partidului Democratic si cel care care generat denumirea epocii ca un omonim al numelui sau, democratie jacksoniana.
8. Martin Van Buren (n. 5 decembrie 1782 – d. 24 iulie 1862), numit si Old Kinderhook, a fost cel de-al optulea vicepresedinte si cel de-al optulea presedinte al Statelor Unite ale Americii. Van Buren a fost primul care a organizat Partidul Democrat, fiind în acelasi timp o figura dominanta, alaturi de predecesorul sau în functia prezidentiala, Andrew Jackson, în organizarea si functionarea asa-numitului Sistem al celui de-al doilea partid politic (în engleza, Second Party System), primul presedinte al Statelor Unite de descendenta olandeza si nu anglo-saxona si primul presedinte a carui limba materna nu a fost engleza ci olandeza. Van Buren a fost, de asemenea, primul presedinte nascut în Statele Unite dupa obtinerea independentei fata de Regatul Unit.
9. William Henry Harrison (n. 9 februarie 1773 – d. 4 aprilie 1841) a fost un lider militar american, politician si cel de-al noualea presedinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841). Harrison a servit ca primul guvernator al Teritoriului Indiana si, mai târziu, ca membru al House of Representatives and senator din partea statului Ohio. Harrison a dobândit o faima nationala ca erou de razboi, dupa învingerea indienilor americani în batalia de la Tippecanoe, din 1811, lupta în urma careia a dobândit numele de „Tippecanoe” sau „Old Tippecanoe”. Ca general în Razboiul din 1812, contributia sa cea mai notabila a fost obtinerea victoriei în cazul bataliei cunoscuta ca Battle of the Thames, victorie care a clarificat dominatia americanilor asupra britanicilor în zona de care Harrison era responsabil. Când William Henry Harrison a ocupat oficial functia de presedinte al Statelor Unite ale Americii, în 1841, la vârsta de 68 de ani, era cel mai in vârsta presedinte al tarii, record ce a tinut 140 de ani, pâna la alegerea lui Ronald Reagan în alegerile prezidentiale din 1980. Harrisson a murit dupa doar 30 de zile de la ocuparea functiei, stabilind astfel un alt record, de data asta neegalat, acela de a fi presedintele celei mai scurte presidentii din istoria SUA. Harrison a fost, de asemenea, primul presedinte american care a decedat în timpul mandatului sau.
10. John Tyler (n. 29 martie 1790, Greenway, Virginia – d. 18 ianuarie 1862) a fost ce de-al zecelea vicepresedinte si cel de-al zecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1841 – 1845). John Tyler a fost primul presedinte american nascut dupa adoptarea Constitutiei Statelor Unite ale Americii si primul care a ocupat functia datorita decesului predecesorului sau.
11. James Knox Polk (n. 2 noiembrie 1795 – d. 15 iunie 1849) a fost cel de-al unsprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii, servind un singur termen prezidential între 4 martie 1845 si 3 martie 1849. Polk s-a nascut în Mecklenburg County, North Carolina, dar a trait si a reprezentat statul Tennessee.
12. Zachary Taylor (n. 24 noiembrie 1784 – d. 9 iulie 1850), cunoscut ca si „Old Rough and Ready”, a fost cel de-al doisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii, fiind în functie între 1849 si 1850. Taylor a fost cunoscut pentru cariera sa militara extinsa si pentru faptul de a fi primul presedinte american neales anterior în vreo functie publica. Zachary Taylor a fost al doilea presedinte care a decedat în decursul mandatului sau.
13. Millard Fillmore (n. 7 ianuarie 1800 – d. 8 martie 1874) a fost ce de-al doisprezecelea vicepresedinte si ce de-al treisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii, servind un singur termen prezidential incomplet între 1850 si 1853, fiind totodata ultimul membru al partidului Whig care a ocupat functia cea mai înalta de stat în Statele Unite. Millard Fillmore a succedat presedintelui anterior, Zachary Taylor, al carui vicepresedinte a fost, datorita mortii acestuia de indigestie acuta. Astfel, Fillmore devine cel de-al doilea presedinte al Statelor Unite care ascede la pozitia de presedinte prin moartea presedintelui ales. Nu numai ca nu a fost ales ca presedinte, dar dupa ce a servit restul mandatului lui Zachary Taylor, Fillmore nu a fost nici macar nominalizat de propriul sau partid, Partidul Whig, pentru alegerile prezidentiale din 1852. În alegerile prezidentiale din 1856, desi a fost nominalizat de catre partidul sau, Know Nothing Party (oficial cunoscut ca American Party) candidat la presedentia Statelor Unite, nu a câstigat alegerile.
14. Franklin Pierce (n. 23 noiembrie 1804 – d. 8 octombrie 1869) a fost un politician american si cel de-al patrusprezecelea presedinte al Satetelor Unite ale Americii, servind un singur mandat prezidential între 1853 si 1857.
15. James Buchanan (n. 23 aprilie 1791 – d. 1 iunie 1868 ) a fost cel de-al cincisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1857 – 1861). A fost singurul presedinte necasatorit si singurul presedinte american originar din statul Pennsylvania. Buchanan a fost larg criticat pentru nereusita sa în a stopa alunecarea tarii spre Razboiul Civil American si, în general, pentru absenta judecatilor de valoare de natura politica si a curajului moral de a spune ceea ce ar fi trebuit spus si de a face ceea ce ar fi trebuit facut. În ziua finala a presedentiei sale, adresându-se viitorului presedinte, Abraham Lincoln, Buchanan a spus: „Daca sunteti fericit la preluarea mandatului, asa cum eu sunt fericit de terminarea sa, atunci sunteti cu adevarat un om fericit” (în engleza, în original, „If you are as happy entering the presidency as I am in leaving it, then you are truly a happy man.”).
16. Abraham Lincoln (n. 12 februarie 1809 – d. 15 aprilie 1865), câteodata numit Abe Lincoln sau Honest Abe (Abe cel cinstit), supranumit Rail Splitter si The Great Emancipator, a fost cel de-al saisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1861 – 1865) si primul presedinte republican. Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei si a dorit abolirea acesteia. A avut un rol major în cristalizarea eforturilor Uniunii în cadrul Razboiului Civil American prin selectionarea generalilor si aprobarea strategiilor lor, respectiv prin selectionarea oficialilor superiori civili ai Nordului. Astfel a pronuntat, pe 1 ianuarie1863 Proclamatia emanciparii. A supervizat eforturile diplomatiei americane, a patronat politic operatiile Partidului Republican, a informat opinia publica prin mesaje si cuvântari (asa cum a fost faimoasa Cuvântare de la Gettysburg), a initiat, formulat si condus planuri sociale esentiale (asa cum ar fi abolirea sclaviei si Reconstructia Uniunii). A fost asasinat la terminarea Razboiului Civil.
17. Andrew Johnson (n. 29 decembrie 1808 – d. 31 iulie 1875) a fost cel de-al saisprezecelea vicepresedinte (1865) si cel de-al saptesprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1865 – 1869), succedând la presedentia Statelor Unite dupa asasinarea celui de-al saiprezecelea presedinte american, Abraham Lincoln. Johnson a fost presedinte în timpul Reconstructiei care a urmat Razboiului Civil American. Din cauza numeroaselor sale acte de tratare extrem de îngaduitoare a rebelilor înfrânti, precum si a respingerii prin veto a proiectelor de lege privind schimbarea drepturile civile, a fost pus în situatia de a avea o lunga disputa amara cu republicanii din Congresul SUA ducând, în final, la judecarea sa în Congress (în engleza, impeachment) în 1868, devenind astfel primul presedinte judecat de Congress. A fost achitat de acuzatiile aduse cu doar un singur vot în cadrul Senatului.
18. Ulysses S. Grant (nascut Hiram Ulysses Grant în 27 aprilie 1822 – d. 23 iulie 1885) a fost cel de-al optsprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1869 – 1877). Grant a devenit un erou national în timpul Razboiului Civil American, în timpul caruia a comandat fortele combinate ale Armatei Uniunii ca unul dintre generalii acesteia si, mai târziu, în calitate de comandant general al întregului front de razboi (1864 – 1865). Istorici militari îl plaseaza pe Grant în rândul celor mai apreciati generali din toate timpurilor. Modul în care istoricul militar J. F. C. Fuller îl caracterizeaza este unul extrem de elogios: „Grant a fost unul dintre cei mai mari generali ai vremii sale si unul dintre cei mai mari strategi ai oricarei vremi”, conform originalului din engleza: „[Grant was] the greatest general of his age and one of the greatest strategists of any age.” Campania de la Viksburg a fost una dintre acele batalii care au fost studiate îndelung si scrupulos de catre istorici determinând aprecieri foarte pozitive. În acelasi timp, parerea specialistilor este unanima în a recunoaste meritele tactice si strategige ale lui Grant care l-a obligat pe comandantul trupelor Sudului, generalul Robert E. Lee sa se recunoasca învins în Batalia de la Appomattox. În contrast cu meritele sale militare, unde recunoasterea de catre istoricii militari este generala, istoricii prezidentiali plaseaza perioada presedentiei sale undeva la coada, printre cele mai de joasa calitate, datorita în special coruptiei generalizate, chiar daca reputatia personala a presedintelui Grant a ramas practic neatinsa. Pe de alta parte, în ultimii ani, reputatia sa de presedinte, per ansamblu, a suferit o îmbunatatire din partea anumitor istorici prezidentiali.
19.Rutherford Birchard Hayes, adesea Rutherford B. Hayes – (n. 4 octombrie 1822 – d. 17 ianuarie 1893) a fost un politician, avocat, lider militar american si cel de-al nouasprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii, servind un singur mandat (1877 – 1881). Originar din statul Ohio, membru al Partidului Republican si candidat prezidential al acestuia în alegerile prezidentiale din 1876, a obtinut victoria în alegeri dupa o lupta extrem de strânsa cu Samuel Tilden, fapt care a facut ca acele alegeri sa fie marcate de multiple controverse în legatura cu cine ar fi fost adevaratul câstigator al alegerilor. Hayes nu a candidat din nou la alegerile prezidentiale din 1880, tinându-si promisiunea facuta dupa iscarea controverselor legate de alegerile din 1876. Rutherford B. Hayes a murit în Fremont, Ohio, în 1893, în urma complicatiilor iscate în urma unui atac de cord avut anterior.
20. James Abram Garfield (n. 19 noiembrie 1831 — d. 19 septembrie 1881) a fost cel de-al douazecilea presedinte al Statelor Unite ale Americii si cel de-al doilea presedinte american care a fost asasinat. Termenul sau al fost ce de-al doilea ca scurtime, dupa cel al lui William Henry Harrison, al noualea presedinte american, fiind în functie din 4 martie pâna în ziua de 19 septembrie a aceluiasi an 1881, Garfield a servit în cea mai înalta functie a statului american un total de doar sase luni si cincisprezece zile.
21. Chester Alan Arthur, cunoscut si ca Chester A. Arthur, (n. 5 octombrie 1829 – d. 18 noiembrie 1886) a fost un politician american, cel de-al douazecilea vicepresedinte, care a servit ca cel de-al douazeci si unulea presedinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat incomplet (1881 – 1885). Arthur a fost membru al Partidului Republican si a fost activ ca avocat pâna în momentul preluarii mandatului de presedinte al Statelor Unite ale Americii, fiind vicepresedintele celui de-al douazecilea presedinte, James A. Garfield. Acesta a fost împuscat mortal în ziua de 2 iulie 1881 de catre Charles Guiteau si a decedat în 19 septembrie al aceluiasi an. Arthur a devenit presedinte servind pâna în 3 martie 1885. Înainte de a intra pe scena politicii nationale a SUA, Arthur a fost Collector of Customs pentru Portul orasului New York. A fost nominalizat pentru acel post de catre presedintele Ulysses S. Grant, dar a fost concediat de catre presedintele Rutherford B. Hayes, fiind sub o suspiciune falsa de luare de mita si, respectiv, de coruptie politica. A fost un important aliat politic al lui Roscoe Conkling. Printre cele mai importante realizari ca presedinte, se numara reforma Serviciului Civil american si promulgarea legii legata de aceasta, cunoscuta ca „Pendleton Act”. Aceasta importanta contributie a lui Arthur la legislatia serviciului civil, i-a atras acestuia supranumele de „Parinte al Serviciului Civil” (în engleza, „The Father of Civil Service”).
22. Stephen Grover Cleveland, cunoscut mai ales ca Grover Cleveland, (n. 18 martie 1837 – d. 24 iunie 1908 ) a fost cel de-al douazeci si doilea (1885 – 1889) si cel de-al douazeci si patrulea (1893 – 1897) presedinte al Statelor Unite ale Americii si singurul presedinte care a servit în functie în doua mandate neconsecutive. Cleveland a fost, de asemenea, singurul presedinte american membru al Partidului Democrat ales într-o epoca marcata de dominarea politica incontestabila a Partidului Republican, între 1860 si 1912. Criticii sau îi reproseaza ca a fost lipsit de imaginatie si ca a fost coplesit de problemele economice ale natiunii, mai ales în cel de-al doilea mandat al sau. În 1896, Grover Cleveland a pierdut controlul propriului sau partid în favoarea fractiunilor agrariene si silverite.
23. Benjamin Harrison VI (n. 20 august 1833 – d. 13 martie 1901) a fost cel de-al douazeci si treilea presedinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 si 1893. Originar din statul Indiana, Harrison a fost înaintea mandatului prezidential senator de Indiana.
24. Tot Stephen Grover Cleveland (nr. 22)
25. William McKinley (n. 29 ianuarie 1843 – d. 14 septembrie 1901) a fost cel de-al douazeci si cincilea presedinte al Statelor Unite ale Americii. A fost ales de doua ori, în 1896 si în 1900, dar a fost asasinat în 1901 la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.
26. Theodore Roosevelt, Jr. (27 octombrie 1858 – 6 ianuarie 1919), cunoscut de asemenea ca T.R. sau Teddy (publicului larg, dar niciodata celor apropiati sau familiei), a fost cel de-al douazeci si cincilea vicepresedinte si cel de-al douazeci si saselea presedinte al Statelor Unite ale Americii servind doua mandate între anii 1901 si 1909. A fost cel de-al 25-lea vicepresedinte al Statelor Unite înainte de a deveni presedinte în urma asasinarii presedintelui William McKinley. Prin depunerea juramântului de presedinte la 42 de ani, Theodore Roosevelt a devenit (si a ramas pâna în ziua de azi) cel mai tânar presedinte din istoria Statelor Unite. În cadrul Partidului Republican a fost un reformator, cautând sa promoveze ideile conservatoare ale partidului în secolul al 20-lea. Mai târziu s-a distantat de prietenul si succesorul sau desemnat, William Howard Taft, si a candidat în alegerile prezidentiale din 1912 ca si candidat al unui al treilea partid, Partidul Progresiv, al carui lider a fost. Teodore Roosevelt a servit multiple roluri politice si non-politice în societatea americana a începutul secolului al 20-lea fiind guvernator al statului New York, istoric, naturalist, explorator, autor, soldat. T.R. este de asemenea faimos prin tipul de personalitate pe care l-a adus în prim-planul societatii americane, pentru energia, interesele si realizarile sale pe planuri multiple, genul sau de masculinitate si aparenta sa de „cowboy” scolat. În calitatea sa de secretar adjunct al Marinei SUA, a militat si s-a pregatit (din toate punctele de vedere) pentru un razboi cu Spania în 1898. A organizat si a ajutat la comanda Întâiului Regiment Voluntar de Cavalerie (conform originalului, 1-st U.S. Volunteer Cavalry Regiment), asa numitiilor the Rough Riders, în timpul razboiului americano-spaniol. Reîntors la New York ca un erou de razboi, a fost ales ca guvernator al statului New York în acelasi an 1898. Roosevelt a fost de profesie istoric, avocat, naturalist si explorator al bazinului Amazonului; cele 35 de carti pe care le-a scris includ teme cum sunt viata în aer liber, istorie naturala, frontiera Americii, istorie politica, istorie navala si o autobiografie.
27. William Howard Taft (n. 15 septembrie 1857 – d. 8 martie 1930) a fost un politician american, cel de-al douazeci si saptelea presedinte al Statelor Unite ale Americii, cel de-al zecelea Sef al Curtii Supreme de Justitie a Statelor Unite ale Americii si lider al aripii conservative a Partidului Republican.
28. Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson, (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924) a fost cel de-al douazeci si optulea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit si un bun istoric si un specialist în stiinte politice. În calitatea sa de reformator democrat, a fost ales guvernator al statului New Jersey în 1910 si presedinte al Statelor Unite în 1912. În primul sau mandat prezidential (1913 – 1917) a contribuit esential la crearea un sistem de legi privind sistemul de rezerve federal (în engleza, Federal Reserve System). Reales în 1916, în cel de-al doilea termen al sau (1917 – 1921) s-a concentrat asupra participarii tarii la Primul Razboi Mondial si a realizarii Tratatului de la Versailles, care a fost respins de Senatul SUA.
29. Warren Gamaliel Harding, cunoscut mai ales ca Warren G. Harding, (n. 2 noiembrie 1865 – d. 2 august 1923) a fost un politician american si cel de-al douazeci si noualea presedinte al Statele Unite ale Americii, servind în functie din 1921 pâna în 1923, fiind astfel cel de-al saselea presedinte american care a decedat în decursul mandatului sau prezidential. Republican din statul Ohio, Harding a fost un publicist influent în domeniul ziaristicii cu un bun simt al oratoriei înainte de a intra în politica, prima data în Senatul statului Ohio (1899 – 1903), iar mai apoi ca viceguvernator, de asemenea al statului Ohio (1903 – 1905).
30. Calvin Coolidge, pe numele sau complet John Calvin Coolidge, Jr. (n. 4 iulie 1872 – d. 5 ianuarie 1933) a fost cel de-al douazeci si noualea vicepresedinte (1921 – 1923) si cel de-al treizecilea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1923 – 1929), succedând în oficiul presedentiei dupa moartea lui Warren G. Harding. Calvin Coolidge a fost gazda Reginei Maria, insotita de doi dintre copiii sai, Ileana si Nicolae, in vizita acesteia de peste ocean din octombrie 1926.
31. Herbert Hoover, pe numele sau complet Herbert Clark Hoover, (n. 10 august 1874 – d. 20 octombrie 1964), ce de-al treizeci si unulea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1929 – 1933) a fost inginer minier, umanitarist si administrator plin de succes. Hoover este unul dintre cei care a fost un exemplu al „Miscarii pentru eficienta”, parte a „Erei progresului”, argumentând ca solutiile ingineresti eficiente vor fi solutiile tuturor problemelor economice si sociale. Pozitia si perspectiva sa au fost zdruncinate de marea criza economica, care a început în timpul presedintiei sale.
32. Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 – d. 12 aprilie 1945 ), a fost cel de-al treizeci si doilea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1933 – 1945). Si-a început cariera politica odata cu alegerea sa în senatul din New York ca democrat în anul 1910. Apoi a ocupat functia de guvernator al New York-ului între anii 1929 – 1933. Roosevelt si-a realizat reputatia ca un reformator progresiv, în traditia lui Theodore Roosevelt, varul sau, care a fost al 26-lea presedinte al S.U.A. Prin decizia luata în decembrie 1941, de intrare în razboi a americanilor împotriva fortelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei lui Hitler. Politica externa promovata de el si îndreptata catre cooperare a pus bazele constituirii Organizatiei Natiunilor Unite la 26 iunie 1945.
33. Harry S. Truman (n. 8 mai 1884 – d. 26 decembrie 1972) a fost ce de-al treizeci si patrulea vicepresedinte (1945) si ce de-al treizeci si treilea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1945 – 1953), succedând în functie dupa decesul presedintelui Franklin D. Roosevelt. Presedentia lui Truman a fost plina de evenimente de anvergura mondiala si nationala, bombardarile atomice ale oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki, sfârsitul celui de- Al Doilea Razboi Mondial, aplicarea planului Marshall de reconstructie a Europei ne-aflate sub controlul sovietic, începutul Razboiului Rece, dezagregarea fortelor armate ale Statelor Unite, formarea Organizatiei Natiunilor Unite, cea de-a doua „Sperietoare Rosie”, formarea CIA si cea mai mare parte a Razboiului Corean. Pe plan personal, Truman a fost un presedinte nesofisticat si apreciat pentru atitudinea sa populara si lipsita de morga, folosind expresii care au devenit foarte cunoscute si folosite, asa cum ar fi „Licitarea … [ca în poker] … se opreste aici” (în engleza, „The buck stops here”) si „Daca nu poti suporta caldura, paraseste bucataria”, (în engleza, „If you can’t stand the heat, get out of the kitchen”). Truman, în mod remarcabil, a demonstrat ca s-a putut ridica la înaltimea unor asteptari firesti pentru un presedinte aflat în timpuri atât de complexe, pornind de la asteptarile initiale care au fost scazute datorata ilustrului sau predecesor. Desi a decis sa nu candideze în alegerile prezidentiale din 1952 datorita sondajelor de opinie preliminare joase, Truman este considerat astazi, de catre majoritatea istoricilor, a fi unul dintre cei mai mari presedinti americani.
34. Dwight David Eisenhower, GCB (n. 14 octombrie 1890 – d. 28 martie 1969), cunoscut în mod afectionat si ca Ike, a fost general si om politic republican american. A fost comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) si în Vestul Europei (1944 – 1945). A fost primul comandant suprem al fortelor armate ale NATO (1949 – 1952) si presedinte al SUA între anii 1953 si 1961. Doctrina sa, sustinând protectia împotriva comunismului, a marcat profund politica interna si externa a Statelor Unite ale Americii pe parcursul anilor 1950 si 1960.
35. John Fitzgerald Kennedy (n. 29 mai 1917 – d. 22 noiembrie 1963), cunoscut si ca John F. Kennedy, JFK sau „Jack Kennedy”, a fost cel de-al treizeci si cincilea presedinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 pâna la asasinarea sa survenita în ziua de 22 noiembrie 1963, survenita în Dallas, Texas. A fost unul dintre membrii cei mai proeminenti ai familiei Kennedy implicati în politica, fiind totodata considerat un stindard al liberalismului american.
36. Lyndon Baines Johnson, cunoscut si ca Lyndon B. Johnson, (n. 27 august 1908 – d. 22 ianuarie 1973), adesea numit pe initialele sale, LBJ, a fost ce de-al treizeci si saptelea vicepresedinte si cel de-al treizeci si saselea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1963 – 1969).
37. Richard Milhous Nixon, cunoscut mai ales ca Richard Nixon, (n. 9 ianuarie 1913, Yorba Linda, California – d. 22 aprilie 1994) a fost cel de-al treizeci si saselea vicepresedinte si cel de-al treizeci si saptelea presedinte al Statelor Unite ale Americii.
38. Gerald Rudolph Ford, Jr., cunoscut mai ales ca Gerald Ford, (n. 14 iulie 1913 – d. 26 decembrie 2006) a fost cel de-al patruzecilea vicepresedinte (1973 – 1974) si cel de-al treizeci si optulea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1974 – 1977). Ford a fost întâia persoana numita în calitate de vicepresedinte conform termenilor celui de-al douazeci si cincilea amendament al Constitutiei tarii. Dupa succesiunea la presedintie, datorata demisiei lui Richard Nixon, Ford a devenit prima persoana din istoria Statelor Unite care a ocupat cea mai înalta pozitie în stat fara sa fi fost ales presedinte sau vicepresedinte. Înaintea numirii sale ca vicepresedinte al Statelor Unite, Gerald Ford a slujit peste opt ani ca Lider al Minoritatii din partea Partidului Republican în Camera Reprezentantilor a SUA, una din cele doua camere legislative ale Congresului SUA. În timpul mandatului sau prezidential, fortele americane s-au retras din Vietnam, urmând încheierea Razboiului din Vietnam din 1975, aplicarea Acordului de la Helsinki, iar pe plan intern continuarea perioadei în care spectrul amenintator al inflatiei si al recesiunii ameninta societatea americana a epocii post-Vietnam. Prin garantarea unei achitari prezidentiale, prin asa numita preemptive pardon, în cazul Nixon, care a ajuns în faza de impeachment datorita rolului sau în Afacerea Watergate, Gerald Ford a ajuns tinta unor puternice atacuri critice lansate de multiple grupuri de interes, ceea ce ar fi condus în final (în viziunea multor analisti politici) chiar si la pierderea alegerilor prezidentiale din 1976 în favoarea candidatului Partidului Democrat, Jimmy Carter.
39. James Earl „Jimmy” Carter, Jr., cunoscut mai ales ca Jimmy Carter, (n. 1 octombrie 1924) este un politician american, care a fost cel de-al treizeci si noualea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1977 – 1981) si laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2002.
40. Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca Ronald Reagan, (n. 6 februarie 1911, Tampico, Illinois – d. 5 iunie 2004, Los Angeles, California) a fost cel de-al patruzecilea presedinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica sa intransigenta în confruntarea cu Uniunea Sovietica în perioada razboiului rece, a avut o contributie hotarâtoare la prabusirea imperiului comunist din rasaritul Europei. Fiu al unui negustor ambulant de încaltaminte, Reagan a trebuit sa recurga la talentele sale sportive în jocul de „foot-ball” american pentru a-si putea finanta studiile universitare. În 1932 se licentiaza în Stiinte Sociale si devine un apreciat cronicar sportiv la posturile de radio. În 1937 îsi începe cariera de actor de cinematograf în studiourile din Hollywood, interpretând diverse roluri, fara a depasi un nivel mediocru. În timpul celui de-al doilea razboi mondial este capitan în „Air Force”. Între anii 1947-1952 se angajeaza în politica profesionala ca presedinte al sindicatului actorilor din Hollywood. În anul 1952 se casatoreste cu Nancy Davis, care-i va sta alaturi pentru tot restul vietii. Reagan intra în mod activ în politica în 1954, când General Motors îi propune sa tina o serie de conferinte în diversele fabrici ale concernului. Reagan îsi creeaza un important cerc de relatii în lumea financiara si industriala, care, în 1964 îl determina sa se consacre în mod exclusiv politicii. Participa la campania pentru alegerile prezidentiale, sustinând candidatura reprezentantului republican Barry Goldwater. În 1966, Reagan candideaza pentru functia de guvernator al statului California, obtinând o victorie zdrobitoare. Este reales în 1970. Zece ani mai târziu, în 1980, Reagan este candidat al partidului republican în cursa pentru „Casa Alba”. Obtine victoria împotriva presedintelui democrat, Jimmy Carter, în starea de spirit a electoratului american, influentata de capturarea ca ostateci a personalului ambasadei americane din Teheran (Iran). Acesti ostateci au fost eliberati în timp ce Ronald Reagan presta juramântul de presedinte pe Colina Capitoliului din Washington, la 20 ianuarie 1981. În ziua de 30 martie 1981, este ranit în urma unui atentat, în urma caruia va ramane cu hemotorax stâng pentru tot restul vietii. Se vindeca, dar starea sa de sanatate este permanent marcata de diverse afectiuni în timpul anilor petrecuti la „Casa Alba”. Politica sa ca presedinte al Statelor Unite este caracterizata de optimism si de încredere în calitatile poporului american. Pe plan economic, realizeaza cea mai mare reducere de impozite din istoria americana. În politica externa, se remarca prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. În 1983 ordona invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalatiilor militare din Libia. Sustine lupta de guerila împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua si a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupatiei sovietice. Ronald W. Reagan în timpul unei întrevederi cu Mihail Gorbaciov. Încurajeaza Initiativa de aparare strategica SDI (en:Strategic Defense Initiative), cunoscuta (datorita concentrarii asupra apararii spatiale împotriva rachetelor intercontinentale sovietice) sub expresia de „Razboiul stelelor”, în confruntarea cu Uniunea Sovietica, pe care o defineste drept „Imperiul Raului” (Empire of Evil – Godless, Communists, Liars and Spies). În 1984, Reagan obtine al doilea mandat prezidential. Urmeaza ani caracterizati de înasprire a „Razboiului rece”, în care timp – pe de alta parte – are mai multe întrevederi cu presedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, la Geneva, Reykjavik, Moscova si Washington, ajungând – pâna la urma – la acordul istoric de eliminare a rachetelor cu raza medie de actiune din Europa. În anchetarea scandalului provocat de vânzarea de arme guvernului din Iran, pentru finantarea fortelor „Contras” din Nicaragua, Reagan ramâne indemn de orice culpa. Îsi încheie mandatul cu o popularitate în continua crestere. Se retrage la resedinta sa în California; în 1994 se anunta ca sufera de boala Alzheimer. Din acest moment nu mai apare în public, starea sanatatii lui se înrautateste continuu, având nevoie de o îngrijire permanenta. Ronald W. Reagan moare la 5 iunie 2004, la Los Angeles, în vârsta de 93 de ani.
41. George Herbert Walker Bush, GCB, (n. 12 iunie 1924,- Milton, Massachusetts) a fost cel de-al patruzeci si treilea vicepresedinte (1981 – 1989) si cel de-al patruzeci si unulea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1989 – 1993). Înainte de a fi presedinte, G. H. W. Bush a servit ca congressman al House of Representatives din Texas (1967 – 1971), ambasador al SUA la Organizatia Natiunilor Unite (1971 – 1973), presedinte al Comitetului National Republican (1973 – 1974), sef al Biroului de legatura al SUA în Republica Populara Chineza (1974 – 1976), director al Central Intelligence Agency (1976 – 1977), Presedinte al First International Bank din Houston (1977 – 1980) si, ca cel de-al 43-lea vicepresedinte, sub presedentia lui Ronald Reagan (1981 – 1989).
42. William Jefferson „Bill” Clinton, cunoscut mai ales ca Bill Clinton, (nascut William Jefferson Blythe III în 9 august 1946) a fost ce de-al patruzeci si doilea presedinte al Statelor Unite ale Americii, servind ca sef al executivului Statelor Unite doua mandate complete de 4 ani între 1993 si 2001. Înaintea câstigarii alegerilor prezidentiale din 1992, Clinton a servit cinci mandate, dintre care ultimele patru consecutive, în calitate de al 50-lea, respectiv al 52-lea guvernator al statului Arkansas. Sotia sa, Hillary Rodham Clinton, este senator de New York, stat în care ambii locuiesc. Clinton a fondat si conduce fundatia care îi poarta numele, William J. Clinton Foundation.
43. George Walker Bush s-a nascut la 6 iulie 1946 în statul Connecticut si a devenit cel de-al patruzeci si treilea presedinte al Statelor Unite ale Americii în urma unor alegeri mult discutate, desfasurate la sfârsitul anului 2000. Pe 2 noiembrie 2004 a fost reales pentru a doua oara, învingându-l pe democratul John Kerry, printr-un scor foarte strâns. Al doilea mandat al sau se va termina la data de 20 ianuarie 2009. Tatal sau, George H. W. Bush, a fost cel de-al patruzeci si unu-lea presedinte al tarii, cu 8 ani înainte.
44. Barack Hussein Obama, Jr. (n. 4 august 1961) este Presedintele ales al Statelor Unite. Fiind câstigatorul alegelor prezidentiale din 4 noiembrie 2008, el va fi învestit în functie ca al 44-lea Presedinte al Statelor Unite pe 20 ianuarie 2009, (alaturi de Joe Biden ca vicepresedinte). Este primul afroamerican ales în aceasta functie. Fiul unui kenyan si al unei americane, Stanley Ann Dunham, Obama a petrecut o mare parte a copilariei în Honolulu, Hawaii. De la sase pâna la zece ani a trait în Jakarta, împreuna cu mama lui si cu tatal vitreg, indonezian. Absolvent al Universitatii Columbia si al Facultatii de Drept de la Harvard, înainte de a candida pentru intrarea în administratia publica si de a deveni membru al Senatului statului Illinois între 1997 si 2004, Obama a lucrat ca mobilizator comunitar, docent universitar si ca avocat specializat în apararea drepturilor civile. Dupa o încercare nereusita de a obtine un loc în Camera Reprezentantilor a S.U.A. în anul 2000, în 2003 Obama si-a anuntat participarea la campania electorala pentru Senatul S.U.A. Un an mai târziu, când era înca membru al Senatului din Illinois, Obama a tinut discursul principal la Conventia Nationala Democrata din 2004. În noiembrie 2004 Obama a fost ales ca senator al Statelor Unite, cu o majoritate de 70% din voturi. În calitate de membru al opozitiei democrate în al 109-lea Congres al Statelor Unite, Obama a sustinut o serie de legi bipartizane care urmareau controlul armelor conventionale si cresterea responsabilizarii administratiei în ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice. În aceeasi perioada a întreprins vizite oficiale în Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa. În Congresul actual, al 110-lea, a sprijinit legislatia referitoare la lobbying si frauda electorala, schimbarea climatica, terorismul nuclear si la sprijinul care trebuie sa fie acordat personalului militar întors acasa. Din februarie 2007, data la care a anuntat începerea campaniei sale prezidentiale, Obama include printre obiectivele sale prioritare terminarea razboiului din Irak mentinând în acelasi timp o politica de aparare solida, cresterea independentei energetice si asigurarea asistentei medicale universale. Casatorit din 1992, are doua fiice. Este autorul a doua carti de mare succes: Dreams from My Father, o carte de memorii, si The Audacity of Hope, un comentariu personal asupra politicii Statelor Unite.

4. Barack Hussein Obama, again

Daca chiar iti place… atunci trimite link-ul si la prietenii tai !!!

L.E. noiembrie 2012 – Barack Hussein Obama reales pentru inca un mandat

https://nekocika.wordpress.com/2009/01/16/presedintii-statelor-unite/

POZA

………………………………………………………………………………………. WTF… nr. 44? :O

Trimite mai departe:

https://nekocika.wordpress.com/2009/01/16/presedintii-statelor-unite/